Meseria mea e să îngrijesc; slăbiciunea mea, să scriu; năravul meu, să dau sfaturi — iar în fața unei tehnologii noi, mărturisesc, nu m-am putut împotrivi niciodată.
Așa m-am prezentat întotdeauna — și când pe ușa biroului scria secretar de stat sau director. Pozițiile publice și demnitățile sunt trecătoare; rămâne ce ai construit, cât de mult bine ai făcut, ce greșeli te urmăresc, ce neîmpliniri — nu ce funcție ai avut. Iar „domnule doctor” e singurul apelativ care nu m-a „strâns” niciodată.
Trei decenii de medicină și de administrație sanitară — de la stagiar la Clinica Medicală III din Cluj, medic militar de misiuni, proprietar de clinică, director în minister și DSP, iar acum cercul se închide: înapoi de unde am plecat — cabinetul de medic de familie. Funcțiile de pe ușă le-ați citit mai sus.
În anii de funcții, cele mai utile lucruri le-am făcut cu un pix, un telefon și o idee clară.
Dar de meseria de care ți-e drag după facultate nu mai scapi, câte zile ai. Așa că m-am întors unde medicina are sens: în cabinet, la pacienți.
Și cât mă țin puterile, asta am de gând să fac: să-i ajut pe oameni să se facă bine și să sufere cât mai puțin — adică ce trebuie să facă un doctor de familie: să îngrijească și să îndrume.
Pe scurt: sunt medic specialist de medicina familiei — mă găsiți pe pagina oficială a Colegiului Medicilor și pe integratoare.
Recenzii îmi dați voi; mă uit la ele mereu, mă străduiesc continuu să țin pasul cu exigențele voastre. Înscriu pe oricine dorește să mă aleagă ca medic, indiferent de vârstă sau stare socială. Așa e legal și etic.
Până la urmă suntem egali cu toții în fața bolii, și respectul pentru pacient nu e un lux, e o obligație a medicului de familie.
Nu, nu mă simt „la maturitate” — umorul din adolescență nu m-a părăsit și funcțiile nu m-au făcut cinic.
Sunt născut în secolul trecut, am copilărit prin anii '80, am prins revoluția ca student, la Cluj, și mă bucur de tot ce e nou. Dar sunt serios în fața bolii și în cercetarea științifică; aici îmi permit să fac caterincă, să fiu relaxat — e pagina mea de blog.
Dar stați liniștiți, am umor și la cabinet, n-o să vă plictisiți. Râsul și starea de spirit pozitivă vindecă — testat pe mine.
Da, am fost și pacient — doctorii sunt oameni și se îmbolnăvesc și ei. Uneori au și ghinion mai mare. Știu cum arată boala de partea cealaltă a patului.
Am avut boli serioase, am făcut greșeli, nu mi-am respectat corpul și era să mă întâlnesc de două ori cu Joe Black — dar colegii mei, norocul și, probabil, inconștiența mea m-au făcut să depășesc momentele critice cu optimism, cu încredere în doctorii care m-au tratat și cu umor.
Experiența mea de pacient sper să vă fie utilă și vouă.
În afara medicinei: citesc orice îmi pică în mână, învăț programare și arhitectură de sistem, construiesc diverse aplicații ca să mă ajute în meserie, ascult muzică clasică și, mai ales, iubesc jazzul — bebop și post-bop.
Și am o cățelușă, Yoko, rasa Akita („vânătorul tăcut”, în japoneză — a mea face scandal, urlă și latră, în general când dorm). Și mă bucur de câțiva prieteni care m-au ajutat mult când eram oarecum căzut... nici nu știți cât de mult contează.
Restul e poveste. La propriu: Pe unde m-a purtat viața →
Prin 2001, când aveam peste 3.000 de pacienți, încercam să știu tot — am luat-o muncitorește: am prins primul volum din Restian, „Medicina de familie”, și l-am devorat, încercând să înțeleg ce e în spatele textelor, care e abordarea holistică, cu ce ești mai bun ca medic de familie decât ca foștii generaliști/omnipracticieni — de ce medicina de familie e altceva decât medicina generală. Acum am parcurs alte tratate, mai noi. Uneori mi se pare că am înțeles. Ori poate trebuie să mai citesc. Totul se schimbă, pacienții trebuie să beneficieze de revoluțiile în diagnostic și tratament.
Între timp, pacienți de demult mă caută și acum. Se bucură că redeschid cabinetul; eu mă bucur că îi reîntâlnesc — de data asta în poziția oficială de curator al necazurilor familiei, uneori sfetnic, de multe ori prieten.
Regula la mine e simplă: pacientul solicită o consultație la medicul lui de familie, sau un sfat, sau un act — așa că medicul este dator să-i respecte dorința și să-l consilieze cu tot ce știe. În mod deosebit, medicul de familie trebuie să aibă o răbdare de elefant și să explice ceea ce alți confrați nu pot, pentru că doar el știe tot despre pacienții lui. Sunt permise și consultațiile la distanță, după regulile CNAS. Fac și vizite la domiciliu. Deci, dragilor: consultația vă aparține. Tot ce este în pachetul de servicii, cereți și veți primi.
În spatele ei stau un principiu vechi de două mii de ani — primum non nocere, mai întâi să nu dăunăm — și unul adus din anii mei de spital: siguranța pacientului, pentru că de la pacient pleacă totul. Iar deasupra, uneltele de azi: aparatură, tehnologii, ghiduri de practică. Medicina nu mai seamănă cu ce am învățat eu în anii '80 și am practicat prin '95 — cu atât mai bine pentru dumneavoastră.
Hai că am fost prea serios — că asta e fișa postului — și să ne mai descrețim frunțile cu o amintire, să nu fugiți de pe pagină: cum își începea consultațiile, în fiecare zi, un mentor de-al meu de la Semiologie, în anul III: „Bună dimineața! Toți bolnavii sănătoși?”
Un eseu din JAMA susține că inteligența artificială autonomă va depăși, în câțiva ani, medicul care lucrează cu ea alături. Cifrele sunt spectaculoase — până ajungi la notele de subsol. Ce rămâne în picioare și ce înseamnă pentru pacienți.
Virusul West Nile e la apogeu chiar acum, FDA a aprobat primul vaccin antigripal ARNm, iar somnul a devenit o piață de 35 de miliarde de dolari. Ce trebuie să știi din fiecare — clar și fără ocolișuri.
Sherlock Holmes, Jurassic Park și imnul Europei au în spate oameni cu diplomă de medic. O plimbare printre marii scriitori care au consultat toată viața — și de ce scriu medicii atât de bine.
Traduc experiența în sistem în consultanță, scris medical și explorare digitală — iar acum, din nou în practică, la cabinet. Am mai mult timp să gândesc decât într-un minister — și se simte (sper).
Mediul de lucru zilnic — AI, date, documentare medicală.
Revin la activitatea clinică, la cabinet, ca medic de familie — după ani de spital, minister și cercetare. Pun prevenția pe primul loc — partea cea mai importantă și cea mai neglijată a medicinei din România — iar în partea curativă lucrez după ghiduri de practică actuale, cu tehnologiile de azi.
Site-ul cabinetului: doctordefamilie.com →Organizare, consiliere strategică, fluxuri de lucru, livrabile customizate. Ajut la prioritizare și claritate în decizii — acolo unde judecata medicală se lovește de realitatea din spital.
sanithera.ro →Masterat și doctorat la ASE, lucrări publicate în management sanitar și siguranța pacienților. Partea serioasă — rezumată pe românește mai jos, cu lista completă și linkurile ei.
Lucrările științifice →Reformulare, sinteză, rafinare. Iau informația medicală densă și o transform în text pe care un medic ocupat chiar îl citește, iar un pacient îl înțelege. Scriu pentru cei care au nevoie de informație, nu pentru cei care o produc — și selectez, traduc și public articole medicale relevante.
breviarmedical.ro →Cadru didactic asociat la UMF „Carol Davila”. Cursurile mele își fac loc aici în curând. În lucru: Rezimed și manualul de prevenție.
Interviuri, popularizare, educație, comentarii. Vorbesc direct, din experiență, fără eufemisme. Cine a stat într-o gardă nu prea mai are chef de nuanțe decorative. Mai scriu și postez pe Facebook, Instagram, TikTok și LinkedIn.
Am fost în presă ani de zile — interviuri, emisiuni, comentarii despre sănătate, spitale, pandemie, reformă. Nu comentez din exterior: am fost înăuntru și când sistemul mergea, și când se bloca, și când ardea.
Critica e constructivă. Laudele moleșesc.
— am tot plătit politic pentru vorba asta
Trei întrebări care nu sunt teoretice. Au consecințe directe — în decizii, în organizare, în ce se întâmplă cu pacientul (cel mai important).
Nu numai cu mai mulți bani și nu neapărat cu mai mult personal. Ci cu instrumente de lucru eficiente, cu gândire neconvențională, cu structurare și prioritizare clară a proceselor, cu decizii luate mai aproape de pacient și cu mai puțin zgomot între cei care fac treaba și cei care o coordonează.
Informație medicală există din belșug. Informație utilă — mult mai rar. Provocarea nu e să produci mai multă, ci s-o faci coerentă, utilă imediat și agreabilă: pentru medici, pentru pacienți, pentru decidenți.
Inteligența artificială nu înlocuiește judecata medicului. O completează. Contează când automatizează corect procesele repetitive, când reduce fricțiunea, clarifică gândirea și ajută oameni reali să ia decizii mai bune. Nu când generează entuziasm fără substanță.
Michelangelo, Facerea lui Adam — Sistina, 1512.
Inteligența artificială extinde, nu înlocuiește.
Dacă ați ajuns până aici, ori v-a plăcut ce-ați citit, ori sunteți un om foarte conștiincios. Amândouă sunt semne bune: exact așa arată pacienții cu care mă înțeleg cel mai bine.
Să-ți fiu medic de familie e treabă simplă: intri pe doctordefamilie.com, iar de restul mă ocup eu — fără drumuri, fără dosar cu șină.
Pentru orice altceva — consultanță, scris medical, proiecte, idei care merită o discuție:
contact@bogdannica.ro